PHILIP J. HARRIS esq JP

Lodge St. John No. 280, Grand Lodge of Scotland
Lodge of Living Stones No. 4957, UGLE
Internet Lodge No. 9659, UGLE

În calitate de inițiați, trebuie să înțelegem toate simbolurile, alegoriile și conexiunile mai profunde cu secretele Maestrului Mason. Prezentarea de față își propune să explice Simbolul Soarelui în cadrul ceremoniilor noastre.

Ca să înțelegem natura acestei prelegeri trebuie să înțelegem termenii. Este o prelegere ezoterică, menită pentru inițiați. Numai cei inițiați în Breaslă sunt capabili să înțeleagă. Dacă ați fost inițiați și nu înțelegeți, vă rog să reluați și să vă învățați gradul și cheile către înțelegere.
Câteva „chei” ne-au fost oferite odată cu fiecare pas al călătoriei masonice, dar cea mai mare plăcere este să ajungem să vedem cu ochii noștri „înțelesul Francmasoneriei”. Numai având mintea deschisă și folosindu-ne pregătirea, experiența și capacitatea de pătrundere putem descoperi numeroasele adevăruri minunate ale Ordinului nostru.
În cele ce urmează vom vedea indicațiile pentru trecerea Soarelui în fiecare grad, folosind ilustrații simple. Sistemul solar este folosit în sens alegoric pentru a ne lumina pe toți întru lucrările superioare ale Craftului.

**
Obiectivele noastre sunt următoarele:
Ciclul Soarelui, gradele și amplasarea lor
Să descoperim că fiecare dintre noi are un Centru

**
Primul pas este „în inima mea Venerabile Maestru”. Ajungem în acest loc pe care inima noastră îl dorește din multe motive, dar mai ales vrem să știm, vrem cunoaștere, vrem să înțelegem și să fim implicați. Inimile noastre, dacă sunt cu adevărat chemate, ne vor ocroti aici de toate împrejurările potrivnice și ne vor ține aprins interesul pe măsură ce el începe să ne ofere răspunsuri, să ne ofere cunoaștere și să ne îndeplinească nevoia. Începem din inimă și, în cele din urmă, aflăm cum cunoașterea pe care o căutăm se afla de la bun început în inima noastră.
De la Intrarea de la Apus călătorim prin grade acumulând informații, unelte cu care să lucrăm, sfaturi despre cum să ne comportăm cu frații noștri și lumea laică și promitem să păstrăm ce am învățat (secretele masonice) doar pentru noi. Ceea ce învățăm este numai pentru inițiați, nu pentru profani sau cei disprețuitori, ci pentru cei pregătiți să învețe și sporească în cunoaștere și înțelegere.
Aici aș vrea să amintesc niște aspecte pe care e posibil ca voi să le fi trecut cu vederea: Soarele în timpul ceremoniilor noastre, studiile obligatorii asupra cărora trebuie să ne aplecăm și calea care se deschide înaintea noastră.

Deși sunt multe de învățat, avem niște linii îndrumătoare. Vă voi preciza câteva lucruri despre Soare în Francmasonerie, ce ne arată el și care este relația lui cu Templul nostru, Templul pe care îl numim Lojă și care este o metaforă pentru voi înșivă. Prin urmare, priviți cele ce urmează ca pe o explicație despre voi și despre Soare, despre ce ne învață el și despre valoarea prezenței lui.
La răsăritul Soarelui vă nașteți în lumina zilei – Marea Lumină, mica lumină sau marele luminător al naturii. Călătoria noastră începe la Răsărit și se încheie în eternitate, trecând prin Asfințit.
Așa cum când v-ați născut ați început să muriți, la fel și prin inițierea în Masonerie începeți să vă pregătiți pentru sfârșit. „Ne învață cum să murim.”
Unii dintre voi trebuie că au credință și înțeleg că există speranță. Masoneria nu e diferită, în sensul că vă oferă lumina scânteietoare la Răsărit atunci când întunericul pare să izbândească. Steaua luminoasă a dimineții oferă lumină și o promisiune.
Pregătirea noastră înseamnă să lucrăm la piatra cubică neșlefuită a vieții noastre, să ne aducem contribuția la viață, să ne perfecționăm și să ne asigurăm că noi – clădirea noastră – „vom trăi respectați și muri regretați”. Asemenea oricărui edificiu, va rămâne mărturie a unei munci bine făcut și a unei vieți bine trăite. Ne vom întoarce mai târziu asupra acestei pietre cubice.

**
Ați fost puși în colțul de nord-est. Mulți cred că ar fi o lecție despre Caritate, despre ajutoare bănești, un nou giuvaier, un certificat, dar este mai mult de atât. Este prima lecție despre empatie, nu „să simțiți pentru” ci „să simțiți cu” frații voștri și cu lumea largă. S-ar potrivi cuvântul „agape” – să iubim ce nu poate fi iubit, să iubim liber și fără măsură. Evident, aici e mai mult decât credința comună despre ritualul colțului de nord-est – este vorba despre un concept real, care propune empatie față de toți.
Lucrați asupra empatiei și asupra ideii de a împărtăși, nu de a da pur și simplu. Volumul Legii Sacre (Biblia) spune limpede în acest sens: „Milostenia ta să fie într-ascuns” (Matei 6:4). O astfel de empatie nu trebuie niciodată să fie prilej de întărire a orgoliului, ci prilej de smerenie și tăcere.
În timp ce vă pregăteați pentru jurământul sfânt a trebuit să faceți trei pași neregulați de 22, 30 și 38 de centimetri. Asta v-a arătat că voi înșivă sunteți neregulați. Acum gândiți-vă la nord-est, locul din care Soarele răsare în cea mai lungă zi. Acum voi aruncați o umbră diagonal, de-a curmezișul templului, către sud-vest.
Bisericile creștine erau cândva orientate spre Est, aliniate cu răsăritul Soarelui în ziua sfântului al cărui hram îl purtau. Astfel, biserica era aliniată cu ziua între nord-est și sud-vest conform cu praznicul sfântului.
Vi se dă voie să pășiți în lumina superioară a Solstițiului sau a Miezului de Vară – și, simbolic vorbind, în Lumina Masonică. Călătoria voastră începe. Acum sunteți deschiși către lumina masonică totală. Cea mai lungă zi a anului.

**
În gradul al doilea ați fost așezați în colțul de sud-est al Lojii ca să primiți Însărcinarea. Aici sunteți conștienți de cei cinci pași ca de o scară în spirală care urcă în Camera de Mijloc a Templului lui Solomon.

De pe o scară în spirală nu puteți privi înainte, ci spre exterior. Aveți o cale dreaptă greu de găsit, dreaptă în sens nautic, nu în sensul de „drept înainte”. Este o cale greu de parcurs.
În calitate de Calfe sunteți demni de răsplată (spor de salariu) și sunteți bărbați iscusiți și harnici.
Aici răsare Soarele în cea mai scurtă zi. Umbra voastră se întinde spre nord-vest, întretăind umbra despre care am vorbit mai devreme.

**
Ați trasat patru unghiuri drepte, sau patru părți ale unui Cerc – „un unghi de nouăzeci de grade sau a patra parte dintr-un cerc”. O diviziune a voastră, a Templului. Acum veți vedea că sunteți voi, împărțiți în patru.

Sunteți ridicați la Est și umbra voastră trece de la Est la Vest, ca la Echinocțiu. Sunteți împărțiți în două părți egale, ca printr-o bisectoare. Aici puteți înțelege mai multe și vă puteți privi ca aflându-vă între pătratul alb și cel negru al existenței noastre muritoare.
Acum sunteți învățați să vă studiați pe voi înșivă. Merită să aveți pregătire în „artele liberale și în științe”, precum și în „tainele mai profunde ale naturii și științei”. Dar studiul sinelui este mult mai solicitant. Aveți uneltele, sfaturile și sprijinul unui Maestru, dar trebuie să vă întoarceți privirea spre inima care v-a adus în Locul acesta.
Cei șapte pași pe care i-ați făcut ca să ajungeți aici sunt alăturați celor cinci și trei din gradele precedente. Adunați-i și gândiți-vă ce număr obțineți: este același cu Calfelor răzvrătite, din care douăsprezece s-au dezis până la urmă de rătăcirea lor. Însă trei au fost judecate. Orgoliul lor le-a condus la distrugere. Iată altă lecție de reținut.
Umbra împarte templul în două, însă tot străbate centrul marcat anterior de umbrele gradelor precedente. Către ce arată, dacă nu spre Centru? Veți fi auzit vorbindu-se despre acest Centru în Gradul Al Doilea. Urmează să lămurim ce este el și de ce este important pentru un Francmason. Centrul este locul unde ar trebui poziționate Altarele noastre.

**
Vă aflați în Centru când sunteți ridicați la gradul de Maestru, iar lecția de învățat este aceea că nu veți fi niciodată perfecți, nu sunteți fără de vină și nici nu sunteți altceva decât oameni; sunteți lipsiți de mijloace. Având asta în minte puteți dezvolta Pace, Iubire, Pietate, Bucurie, Bunătate, Blândețe, Autocontrol, aducând astfel cinstire asupra voastră și binecuvântări asupra aproapelui vostru. Dar credința nu e credință dacă nu e pusă la încercare.
Cei care cunoașteți gradul Excelentului Maestru sau Trecerea Vălurilor veți înțelege provocarea pe care trebuie să o treceți ca să evaluați cât de bine v-ați studiat sinele. Sunteți mai presus de rău? V-ați lepădat de răzvrătire? I-ați iertat pe toți ceilalți ca să vă căutați propria iertare? V-a împins „Principiul Vital și Nemuritor” din voi să faceți pasul acela către adevăr sau încă vă înșelați singuri? Cea mai mare provocare cu care vă puteți confrunta este să iertați liber și absolut. Dacă vreți să continuați călătoria Soarelui și dincolo de el predați-vă și fiți în Pace, oferiți Iubire fraților voștri, aduceți binecuvântări asupra celorlalți. „Trăiți respectați și muriți regretați.”

**
Majoritatea Lojilor au un G în interiorul unei Stele sau un Ouroboros (Șarpele care își mănâncă propria coadă) în Centru, deasupra Altarului cu Volumul Legii Sfinte, și Echerul și Compasul. Acestea simbolizează veșnicia, geometria, Creatorul și locul armoniei perfecte între voi și toate lucrurile.
După ce am găsit primele vestigii ale Centrului nostru, acum putem să ne amintim cuvintele rostite ritualic în fața noastră: „Centrul din care nici un Maestru Mason nu poate greși material.” „Principiul Vital și Nemuritor” din fiecare dintre noi.

**
Ați dat ocol Templului vostru interior, un drum care se îndreaptă în spirală către Centru, prin toate cadranele, și ați găsit „punctul din Cerc” din care nici un Maestru Mason nu poate greși material.
Este bine să vă amintiți lecția sabiei ațintite asupra pieptului vostru. „Mergeți încet, nu dați buzna, pentru că ar putea fi fatal, puteți rata niște învățături esențiale și pierde calea pe care vă aflați acum.”

**
Un cadran al Cercului cu vârful în Centru, Centrul vostru. În acest Templu al vostru aveți patru cadrane în care să umblați.
Vestul – corpul, rațional, gânditor, material și închis față de învățare mai mult decât ar fi nevoie sau ar fi considerat valoros. Persoana mecanică trăitoare în ordine și în lumea fizică.
Estul – marele spațiu al spiritualității și al conștiinței cosmice. Eternitatea și adevărul întreg. Să trăim viața conform disciplinei Spiritului, să fim cu mintea atât de orientată spre ceruri încât să neglijăm sinele și lumea.
Sudul – sufletul omului, căutând să cunoască, să învețe, să sporească în tainele mai profunde ale naturii, științei și artelor liberale. Diferența dintre om și toată creația este dată de cultură, artă, literatură, știință și filozofie.
Nordul – locul nopții și întunericului, al ignoranței și egoismului, originea noastră josnică și orgoliul pe care ar trebui să le lăsăm în afara templului nostru personal, învinse și depășite. Să trăim într-o lume închisă și îngustă.
Observați că am urmat o cale în sens orar, ca și cum ar urma Soarele atunci când facem ocolul în timpul ceremoniilor noastre. Calea este spirala care ne conduce la Centru, o cale îngustă care înseamnă că nu e ușor de găsit, nu e o cale dreaptă în sens geometric, ci unduitoare și care ne poartă mai aproape de Centru.
Ca atunci când suntem inițiați, vârful unei săbii sau al unei mistrii reprezintă avertismentul să o luăm încet, să învățăm constant și să progresăm pas cu pas. Poate constatați că ați stagnat în procesul de învățare. E posibil să vedeți că alții s-au abținut de la al doilea pas. Dar un Maestru Mason trebuie să avanseze zilnic în cunoașterea lui masonică. Insistați și găsiți echilibrul în voi înșivă.
Am vorbit despre Corp, Suflet și Spirit așa cum le definește Volumul Legii Sfinte (Biblia). Dar trebuie să înțelegem că cele patru cadrane alcătuiesc omul întreg. Sunt folosite în Francmasonerie ca să ne înțelegem – prin alegorie – Centrul. „Punctul din interiorul unui Cerc din care un Maestru Mason nu poate greși.” (Observați că nu se vorbește decât despre Maestrul Mason. Cu toții suntem Maeștri Masoni.)
Centrul echilibrului, ordinii, atenției și al viziunii întregi, la nivel macro și micro, precum în ceruri așa și pe pământ. Precum în Interior, la fel și în Exterior.
În punctul acesta suntem armonioși, în echilibru cu cele patru cadrane și împăcați cu noi înșine. Acum ar trebui să știm cine suntem. Nu vreun ștab, vreun ultraconservator sau vreun mare nu știu ce, ci Maeștri Masoni porniți pe calea cunoașterii, a înțelegerii lumii, căutând ceea ce s-a pierdut, aducându-i laolaltă pe cei pregătiți în inima lor, toleranți față de alții și dând mereu dovadă de empatie față de ceilalți.
„Să trăim respectați și să murim regretați.”

**
Acum priviți iar Răsăritul Soarelui de la Echinocțiu. În calitate de frați ce urmează să fim ridicați la sublimul grad de Maestru Mason ne aflăm acum în Est. Soarele care răsare ne aruncă umbra către destinul nostru.
Templul este împărțit în mod egal între Nord și Sud, între Miazănoapte și Miazăzi. Acest lucru amintește de pavimentul lojii pe care stați. Calea noastră înseamnă pași deopotrivă în întuneric și în lumină. O existență în alb-negru, condiția umană: să facem față provocărilor, dezamăgirilor, să acceptăm inevitabilul, să schimbăm ce putem, să facem bine tuturor și să ducem o viață exemplară, să fim puternici și să terminăm cursa.
Dacă nu credem într-o Ființă Superioară sau un Principiu Ordonator al Creației, Francmasoneria nu are ce să ne ofere. Aici vedem că viața omului este înțeleasă. Nimeni nu este perfect, facem greșeli, suntem capabili de fapte rele, dar învățăm să obținem iertarea iertându-i pe ceilalți. Cu toții ne aflăm pe această podea alb-negru și cu toții suntem egali înaintea Centrului.

**
În primul grad, dacă ați auzit explicația planșei cu siguranță ați auzit că Templul (voi) este universal și suficient de mare încât să faceți parte din el de la început până la sfârșit.
Centrul vostru găzduiește „principiul vital și nemuritor” menționat în gradul al treilea. Unii dintre voi probabil cunoașteți pătratul, cercul și triunghiul. În interiorul lui se află Centrul vostru, iar asta înseamnă că:
Piatra voastră era cubică și regulară. Cercul este universal și etern. Triunghiul reprezintă, de obicei, Divinitatea / Creatorul / Principiul Ordonator al Universului, ființa Profetică, Patriarhală și Regală pe care o numim Marele Arhitect al Universului – nu că acestea ar avea un Centru comun.

December 7, 2024