CLAUDIU IONESCU
de vorbă cu
KEES ELANDS
Expert în comportament uman
Oaspetele meu este Fratele Kees Elands, din Marele Orient al Olandei, care a prezentat o planșă extraordinară la cea mai recentă ediție a Conferinței Mondiale a Marilor Loji Regulare, desfășurată în Israel în mai 2023. Subiectul planșei lui a fost „Cum să rămânem relevanți pentru generațiile viitoare“.
În opinia mea, Francmasoneria se află într-un declin al importanței și rolului ei în societate, dar și în calitate de structură educațională. Mulțumesc, Frate Kees, pentru timpul tău și pentru că îți împărtășești gândurile și cercetările tale cu publicul nostru. Mulțumesc.
Eu îți mulțumesc, Claudiu.
Marile Loji de limbă engleză își pierd membrii. Este aceeași situație și în Olanda? Ce politici aveți pentru a păstra numărul de membri?
E o întrebare bună. În primul rând, nu sunt reprezentant al Marii Loji, deci nu sunt eu specialistul care să dea un răspuns. Dar, bineînțeles, pot spune că este într-adevăr o provocare în general să păstrezi numărul de membri, nu numai în Francmasonerie, este o provocare în multe domenii. Este o luptă, numărul scade, însă depinde și despre ce Lojă vorbim. Loja mea, de pildă, este foartă sănătoasă, câștigăm mulți membri noi, în timp ce alte Loji fac eforturi să supraviețuiască. Din nou, nu sunt reprezentant al Marii Loji, însă știu că este un subiect discutat, în primul rând între Loji, dar inițiat și de Marea Lojă. Este chiar cercetat, prin urmare de-a lungul timpului, Frații au scris articole despre fenomen, sprijinite apoi de Marea Lojă și trimise către toate Lojile. Așadar, este un subiect discutat deschis, toată lumea ar trebui să se implice dacă vrea. Cred că Marea Lojă face tot posibilul să sprijine Lojile individuale, prin sfaturi și idei. Dacă vă uitați la actualul nostru Mare Maestru, el a dus o campanie puternică, concentrându-se pe trei subiecte principale. Primul era conexiunea – să ne asigurăm că avem o conexiune bună între Marea Lojă și Lojile individuale, dar și între Loji și între Frați. Apoi avem aprofundarea ritualurilor, simbolismului și semnificația acestor aspecte. Iar al treilea subiect este internalizarea acelor cunoștințe. Cred că aceste trei subiecte chiar ne pot ajuta să oprim pierderea de membri. Asta pot spune cu privire la politicile venite dinspre Marea Lojă, în perspectiva mea. Însă numărul de membri scade. În clipa de față cred că, de fapt, crește din nou, dar dacă luăm un interval de timp mai mare este în scădere, da.
Cum se poate conecta esența Francmasoneriei la nevoile în schimbare ale oamenilor în contextul societății noastre globale? Ca să te citez, „cum poate fi Francmasoneria relevantă pentru generațiile viitoare“?
În primul rând, cred că e important de spus că Francmasoneria și esența Francmasoneriei chiar sunt relevante, deci problema nu este să fie relevante, ele chiar sunt. Asta am analizat în cercetările mele, am văzut că esența Francmasoneriei – ca de exemplu frăția, respectul, sau îmbunătățirea societății, toleranța, autodezvoltarea etc – sunt, probabil, mai relevante ca niciodată, dacă ne uităm la societatea actuală. Dacă privim esența Francmasoneriei, vedem că este foarte relevantă. Pe de altă parte, forma în care această esență este concretizată intern sau extern – cred că aceasta poate fi mai atractivă sau mai eficientă, astfel încât relevanța noastră să fie mai bine exprimată pentru diferite grupuri de oameni. Mă refer la forma sau tonul pe care le folosim; nu mai suntem în secolul al XVIII‑lea. Contextul se schimbă și el, astfel că trebuie să fii relevant în contextul de astăzi. Cred că aceasta a fost concluzia principală a cercetărilor mele. Am analizat esența Francmasoneriei în relație cu nevoile oamenilor, din perspectivă socio-culturală, și am descoperit că există multe aspecte relevante în care ne potrivim în societatea de azi. Însă una dintre concluziile principale a fost că avem o istorie îndelungată, însă istoria de una singură nu este cel mai important lucru; trebuie să aducem trecutul în contextul zilei de azi. Trebuie să explicăm ce se întâmplă în ritualuri sau care este metodologia, sistemul moral, sau cum vrei să-i spunem – ce există acolo care îl face atât de relevant pentru societatea de astăzi? Să ne uităm la generațiile viitoare, la generația milenială, de exemplu: sunt foarte orientați spre sine, pentru ei este foarte important „ce am eu de câștigat din asta?“, așadar aspectul dezvoltării personale este foarte relevant. Am putea accentua mai mult acest lucru, de exemplu, spunând „știți ce, de fapt e un loc foarte bun în care te poți dezvolta“. Pentru că acum se îndreaptă spre alte locuri ca să găsească acest lucru. Poate că nici măcar nu știu că Francmasoneria este relevantă în direcția asta.
Și la generațiile și mai tinere, la „Generația Z“ de exemplu, vedem că Francmasoneria este relevantă – dar pentru ei includerea unei componente demografice ar fi mult mai importantă, așadar e nevoie să arătăm mai bine, de exemplu, cum va arăta societatea viitoare, în loc de – acum generalizez – niște bărbați albi în vârstă (vorbesc în context european, sau poate chiar strict olandez). Acestea sunt subiecte importante pentru ei și poate că ar fi bine să prezentăm mai limpede aceste esențe noilor grupuri-țintă. Generațiile mai tinere sunt foarte conectate, așadar sunt mai interesate, să spunem, de o rețea internațională. Călătoresc tot timpul, umblă peste tot, așa că a ști că ai Frați în alte țări pe care îi poți vizita cu ușurință, cu un pașaport masonic, de pildă – acestea sunt lucrurile cu adevărat atractive pentru generațiile mai tinere. Ideea principală este că esența e 100% relevantă, dar forma, felul în care o exprimăm, ar fi, poate, o direcție în care să mai lucrăm.
Caută „Francmasonerie“ pe Google! Asta e realitatea. Dacă scrii „Francmasonerie“ pe Google o să vezi bărbați în vârstă, îmbrăcați în costume ciudate – pentru tine și pentru mine nu sunt ciudățenii, știm despre ce e vorba, dar așa se vede. Sunt multe teorii ale conspirației în jurul ei – asta văd oamenii. Ei bine, aceste lucruri nu au legătură cu profunzimea sau valoarea puternică pe care o poate ea oferi în viața cuiva. Cred că ar trebui să aducem esența mai aproape de suprafață și să explicăm de ce este relevantă în contextul actual.
Kees, crezi că lumea de azi mai are nevoie de Francmasonerie la fel de mult ca în trecut? S-a erodat cumva Francmasoneria? A devenit ea mai mult o organizație caritabilă?
Nu sunt istoric, dar, bineînțeles, cum am spus mai devreme, contextul se schimbă în timp. Acum nu ne mai aflăm în Iluminism, dar ăsta-i contextul, așa trebuie privit, cred. În unele privințe poate că e la fel, dar Iluminismul a fost o epoca rațiunii. Rațiunea se bazează pe fapte, dar acum trăim într-o perioadă când rațiunea este pusă sub semnul întrebării. Avem știri contrafăcute, trăim vremuri extrem de complexe. Există o scădere a încrederii în instituțiile tradiționale mult mai puternică decât în trecut. Întregul context se schimbă și acesta e motivul pentru care am spus că esența Francmasoneriei este încă relevantă. Nu cred că esența trebuie să se schimbe, însă ar trebui să se adapteze mai bine în contextul de astăzi. În acest sens, poate că modul în care este pusă în practică s-a erodat. Cu privire la filantropie – vorbind din perspectivă olandeză, filantropia nu e caracteristică olandezilor, ca să spun așa. Nu știu prea multe despre alte țări, dar am văzut un documentar despre Marea Britanie pe Netflix, iar acolo Francmasoneria pare să fie mult mai mult despre filantropie. Nu e cazul în Olanda.
Mi se pare că e o abordare mai bună.
Și eu am o opinie în acest sens. Avem voci care spun că trebuie să o sporim, dar și voci – cum este a mea – care spun că în Occident ține mult mai mult de alegerea individuală a omului să acționeze ca un Mason. În opinia mea, asta înseamnă că încerc să fiu o persoană bună, lucru care include filantropia – însă e alegerea mea. În Olanda nu este, propriu-zis, o organizație caritabilă.
De asta mi-am dorit să devin membru într-o Lojă din Olanda. E foarte diferită de Francmasoneria britanică sau din alte țări europene. Din experiența mea masonică internațională am observat diferențe între Francmasoneria din Estul și Vestul Europei, între America de Nord și de Sud. Care stil ți se pare că se apropie mai mult de ce ar trebui să fie Francmasoneria?
E o întrebare bună. Nu sunt specialist în Francmasonerie, sunt specialist în înțelegerea comportamentului oamenilor și dau sfaturi multinaționalelor cum să aplice aceste lucruri, deci e foarte probabil să ai mai multă experiență internațională. Poate ai putea să-mi explici care sunt aceste particularități, ce anume vezi ca fiind diferențe între Francmasoneria europeană și cea nord-americană sau sud-americană.
În America de Nord este o organizație filantropică, în America de Sud pot spune că este o mișcare socială. În Cuba, de exemplu, au mii de Frați foarte implicați social. Și în Italia se implică în viața societății, au o voce puternică în privința mișcărilor și deciziilor politice. În Europa totul e mai filosofic, în Marea Britanie este mult mai formală, în opinia mea, și orientată spre filantropie. În Olanda nu există o orientare așa puternică spre filantropie. E foarte interesant. Oricum, Loja Concord din Rotterdam este foarte internațională. Am întâlnit acolo Frați din toată lumea. E foarte interesant să fii cu frați provenind din medii sociale și culturale foarte diferite. Atmosfera din Lojă e foarte fraternă. Nu am întâlnit aceste elemente în altă Mare Lojă.
Nu pot să emit vreo judecată. De curând, la Ierusalim, am întâlnit 40-50 de Mari Maeștri din toată lumea, așa că știu puțin despre diferențe, așa cum ai spus tu, dar nu pot emite vreo opinie despre cum ar trebui să fie. Cred că nu depinde de mine să răspund la această întrebare. Dacă funcționează pentru Frații de acolo, atunci foarte bine. Aspectele culturale sunt și ele foarte importante aici, iar eu provin dintr-o cultură diferită. Nu pot răspunde decât ca Frate, în modul în care percep eu situația și în funcție de lucrurile care merg pentru mine. În opinia mea, Masoneria nu are nici o legătură cu afacerile, nu are nici o legătură cu filantropia. Are de-a face cu metoda de a mă cunoaște pe mine însumi, cu ajutorul Fraților mei și al simbolurilor și ritualurilor. După părerea mea, despre asta e vorba – cum pot, sau cum putem noi, să aplicăm ceea ce învățăm? Cum putem aplica în viața noastră ceea ce învățăm din sistemul moral și ritualurile noastre? Așa cum am explicat, pentru mine personal înseamnă să încerc să acționez conform acestui sistem moral în viața mea personală și profesională. Despre asta e vorba, în opinia mea. Celelalte lucruri, ca de exemplu afacerile ș.a.m.d. nu au nici o legătură cu Francmasoneria așa cum o percep eu. E și așa îndeajuns de greu să lucrezi cu ritualurile și să aplici cunoștințele din sistemul moral. Trebuie să fii mereu curios, mereu sincer, iar asta e greu. Oameni suntem, iar a-i asculta mereu pe alții – nu a le răspunde, ci chiar a-i asculta – e suficient de greu! Nu mai am timp pentru filantropie și afaceri. Asta e perspectiva mea personală: trebuie lucrat cu simbolismul, cu ritualurile, iar apoi trebuie aplicate cât mai bine cu putință.
Care este cea mai dificilă problemă cu care se confruntă Francmasoneria în ziua de azi?
Din păcate trăim în vremuri foarte complexe, ceea ce înseamnă că nu mai există o singură problemă. Majoritatea problemelor sunt întrețesute cu altele. Dar, ca să generalizez puțin, cred, din punct de vedere extern, că există știri contrafăcute, teorii ale conspirației, mulți oameni au sentimentul că lucrurile se polarizează, lucru amplificat, bineînțeles, de algoritmi. Acestea sunt, cred eu, problemele împotriva Francmasoneriei. Vedem despre Francmasonerie și multe teorii ale conspirației, care sunt aiureli totale. Asta din perspectivă externă. Mă gândesc și că societatea individualizată a crescut generații de oameni care se concentrează mult pe „IWWIWWIWI“, adică „vreau ce vreau atunci când îl vreau“. Oamenii vor lucrurile rapid, le vor acum, le vor atunci când le vor. Dacă devii Mason trebuie să ai mintea deschisă, îți trebuie timp să crești, să reflectezi – este opusul lui „repede-repede“. Chiar este ceva ce trebuie să crească. Aceștia sunt factori externi care, cred, ar putea crea probleme pentru Francmasonerie.
Intern, cred că orgoliile noastre pot crea probleme. Poate că ne asumăm răspunderi și roluri Masonice în baza statutului pe care ni se pare că îl dobândim, de exemplu, în loc să spunem „vreau să devin Mare Maestru ca să-i slujesc pe ceilalți sau ca să mă asigur că ceilalți cresc și ei din punct de vedere intelectual“. Cred că acest pericol există întotdeauna, pentru că – cel puțin în Europa sau în Olanda – avem membri mai în vârstă. Știm din cercetări că, lucru valabil pentru toate generațiile, cu cât îmbătrânești, cu atât devii mai puțin flexibil, e mai ușor să-ți pierzi curiozitatea, de exemplu. Așa că, da, uneori și acest lucru poate fi o amenințare: faptul că uităm că suntem veșnic Ucenici și că ar și trebui să rămânem Ucenici. Acestea sunt câteva dintre problemele cu care ne confruntăm, cred eu.
Percepția publicului asupra Francmasoneriei s-a schimbat în timp. Ce anume a dus la aceste schimbări? O percepție publică bună duce la o creștere a numărului de membri.
Cred că știrile false, teoriile conspirației, polarizarea sunt amplificate prin tehnologie și cred că ăsta e motivul pentru care percepția publicului s-a modificat și ea în timp. Cred că în clipa de față ne confruntăm cu o problemă de încredere la nivel mult mai global. A apărut o scădere a încrederii în 2008, apoi în 2017 declinul a fost mai puternic, conform Edelman. Așadar există o problemă de încredere și poate că multora nu le e clar la un nivel inteligibil care sunt lucrurile pe care le promovăm.
Din nou, dacă scrii pe Google „Francmasonerie“ vezi tot soiul de indivizi în costumații ciudate, vezi teorii ale conspirației etc. Atunci e foarte greu ca oamenii să înțeleagă ce este masoneria. Cred că așa se formează percepția. E nevoie de oameni deschiși la minte, cu care să porți conversații civilizate și să le explici „hei, de fapt nu e despre ceea ce crezi că ar fi, din contră, e chiar opusul a ceea ce crezi“. Tehnologia joacă și ea un rol important când vine vorba despre fake news etc.
Cum vezi viitorul Francmasoneriei?
În opinia mea este pozitiv. Studiile pe care le-am făcut arată tocmai că esența este extrem de relevantă, chiar mai relevantă în societatea de astăzi decât înainte, pentru că ne confruntăm cu multe provocări diferite, foarte complexe. Francmasoneria le oferă oamenilor și un fel de călăuzire, îi ajută să găsească o busolă morală, și este o metodă, un sistem care a arătat în sute și sute de ani că funcționează. Prin urmare, se potrivește perfect în Zeitgeist-ul (spiritul vremurilor) de astăzi. Însă din nou, apropo de forma sub care este vizibilă, cred că vom avea o scădere a numărului de membri la nivel global, pentru că încă nu reușim să ne arătăm relevanța în societatea de astăzi. Cel mai probabil vom vedea o scădere, dar – poate e ciudat s-o spun – nu cred că asta e neapărat o problemă. Uneori cred că ai nevoie să te micșorezi, să te adaptezi la condițiile care se schimbă, apoi să te ridici din nou, ca o pasăre Phoenix. Aș prefera să am 20 de Frați cu care lucrez, cu care pot face schimb de opinii și împărtăși respectul pentru sistemul nostru decât să am 50 de Frați care, de fapt, vin numai la un pahar de vin bun și ca să pălăvrăgească despre afaceri și așa mai departe. Eu, personal, am un sentiment foarte pozitiv cu privire la viitorul Francmasoneriei. Asta nu înseamnă că vom vedea creșteri peste tot în următorii ani.
Ce lecții ar trebui trase din perioade de pandemie? Cum a depășit Francmasoneria din Olanda pandemia?
Poate ar fi bine să explic o diferență importantă între Olanda și alte țări. Știu că Olanda este una dintre puținele țări unde se practică și ceea ce noi numim „kompariren“ în olandeză, cred că provine din latinescul „compare“ – pe lângă ritualul nostru avem seri când stăm laolaltă și discutăm diverse subiecte într-un mod foarte structurat. E ceva ce avem în mod specific în Olanda. Discutăm subiecte cu ceilalți Frați și prezentăm perspective diferite asupra unui subiect și învățăm unii de la alții: „asta e perspectiva ta, pot să o accept“. Putem să nu fim de acord, nu e obligatoriu să convingem pe nimeni. Facem schimb de perspective ca să ne îmbogățim, de fapt, și să ne gândim la ele. E un lucru foarte important, pe care în Olanda îl facem.
Când a venit pandemia, am avut aceleași probleme ca toată lumea, nu am putut fi laolaltă. Bineînțeles, am trecut în plan digital, pe cât posibil, însă pentru multe Loji nu e posibil să realizeze Ritualul prin mijloace digitale. Însă în Olanda tot am avut un sistem prin care ne puteam reuni digital, având măcar spațiu să discutăm aceste subiecte. Prin urmare, cred că în Olanda a fost puțin mai ușor decât în alte țări care nu practicau decât ritualurile. Majoritatea au trecut în plan digital, însă bineînțeles că a fost greu, pentru că e vorba despre un sistem social: trebuia să fim împreună și voiam să fim împreună. E o diferență totală între a purta o conversație în mediu digital, cum facem noi acum, prin comparație cu una fizică. A fost greu, am pierdut membri, însă am și dobândit membri noi, așa că în momentul de față ne merge bine. Cred că a fost greu mai ales pentru Ucenici. Le-a lipsit îndrumarea, abia începuseră și apoi, dintr-o dată, a apărut această pandemie. Însă am învățat multe lucruri: că ne place să fim laolaltă (și fizic), dar și că suntem flexibili, suntem capabili să organizăm întâlniri digitale etc. Și asta a fost interesant de văzut. În unele Loji a funcționat mai bine decât în altele, firește.
La final, Kees, te rog spune-ne ceva despre CV-ul tău, atât masonic, cât și profan.
Sunt Mason de șapte ani. În Loja mea am fost acoperitor și organist, dar bineînțeles m-am ocupat de muzică digitală. Acum sunt Secund Supraveghetor în Loja mea. În viața profesională conduc o firmă de consultanță, se numește Trends Active. Sunt consultant în primul rând pentru multinaționale din toată lumea și îmi ajut clienții să rămână mai relevanți și importanți pentru viitor. Sunt specializat – sau, mai bine zis, suntem specializați – în modificarea comportamentului oamenilor, iar companiile vin la noi când vor să aducă inovații, strategii, produse, servicii noi etc., iar noi îi îndrumăm cum să și le alinieze cu nevoile oamenilor, astfel încât să creeze produse, servicii, strategii etc. mai relevante.
Îți mulțumesc foarte mult, Kees!
Îți mulțumesc și eu, Claudiu!
