CLAUDIU IONESCU
de vorbă cu
ANDREAS CHARALAMBOUS
Mare Maestru din Trecut, Marea Lojă din Cipru
Bună ziua, dragul meu Andreas, și îți mulțumesc că ești alături de noi, ca să vorbim despre Francmasonerie. Sunt onorat să te am ca invitat și mi-aș dori, pentru prima oară, să prezentăm ascultătorilor noștri viața masonică din Cipru. Foarte pe scurt: câte loji aveți, dacă există loji și în alte limbi, ce rituri de perfecționare există și așa mai departe.
Dragul meu frate Claudiu, mai întâi trebuie să spun că e și pentru mine o onoare să acord acest interviu pentru Forum Masonic aș dori să te felicit pentru ceea ce faci.
În Cipru avem cel puțin o lojă în fiecare district al țării, iar în clipa de față nu avem decât loji vorbitoare de greacă și engleză. În trecut am avut o lojă de limbă italiană și una de limbă germană. În total avem acum unsprezece loji active cu circa cinci sute de membri, cu observația că în cadrul Marii noastre Loji nu e voie să fii membru în mai multe loji. De asemenea, avem o politică prin care membri pot deveni numai rezidenții din Cipru, însă examinăm candidaturi din partea non-rezidenților în măsura în care îndeplinesc anumite condiții. Marea Lojă a Ciprului lucrează amiabil cu toate celelalte rituri de perfecționare active în insulă, ca de exemplu Supremul Consiliu, cu care am semnat un concordat încă din 2006. Tot cu permisiunea Marii Loji a Ciprului, care e organismul masonic suveran din insulă, sunt active rituri de perfecționare ca Ritul de York – varianta americană, care include Arcul Regal, Cripticii și Cavalerii Templieri. Avem și un Ordin al Cavalerilor Crucii Roșii a lui Constantin, Ordinul Preoților Cavaleri Templieri ai Arcului Regal și de curând ne-am dat acordul pentru formarea primului capitul al Organizației DeMolay.
Avem mare grijă și suntem extrem de atenți cu privire la ocrotirea și independența Marii Loji față de corpurile masonice care operează în Cipru. Din acest motiv, nici unul dintre membrii Consiliului Mari Loji a Ciprului nu are voie să fie în același timp Mare Ofițer în vreun rit de perfecționare afiliat care operează în Cipru. Eu însumi, când am fost ales Mare Maestru, mi-am dat demisia din toate funcțiile de Mare Ofițer pe care le aveam în alte organisme masonice din Cipru sau din străinătate. Așadar, iată pe scurt cadrul din Cipru astăzi.
Acum, cu privire la istoria și evoluția Francmasoneriei și Marii Loji a Ciprului, întotdeauna în cuvântările pe care le țin îmi place să spun că evoluția Francmasoneriei în Cipru se împarte în trei mari perioade care urmăresc, cumva, trei evenimente istorice majore din istoria Ciprului.
Prima este cuprinsă între 1878 și 1960, o perioadă marcată de faptul că insula a fost ocupată de Regatul Unit. După acordul dintre Turcia – pentru că pe atunci Ciprul era sub stăpânirea Imperiului Otoman – și Regatul Unit, Cipru a trecut de sub ocupația otomană sub ocupație britanică și a devenit Colonie a Coroanei. Asta se întâmpla în 1878. Foarte repede, în 5-10 ani, cred, în 1888, Marea Lojă Unită a Angliei a creat prima lojă din insulă aflată sub jurisdicția ei, în mare parte pentru a-i primi pe Frații care s-au mutat pe insulă cu scopul de a stabili noul guvern. Mai mulți localnici li s-au alăturat cu bucurie și au văzut lumina masonică în acea primă lojă, iar foarte curând au fost nevoiți să împartă lumina, principiile și codul moral al Francmasoneriei cu populația locală, nevorbitoare de engleză, lucru care a creat impulsul și necesitatea de a înființa mai multe loji, de astă dată de limbă greacă. Atunci Marea Lojă Unită a Angliei a oferit Marii Loji a Greciei acordul de a-și crea prima lojă pe insulă. Cred că asta se întâmpla în 1895. De atunci, Marea Lojă Unită a Angliei a împărțit jurisdicția din insulă cu Marea Lojă a Greciei. Cele două Mari Loji au continuat să împartă jurisdicția în Cipru până la consacrarea Marii Loji a Ciprului. Așadar, aceasta a fost prima perioadă în timpul căreia Francmasoneria a venit și s-a stabilit în Cipru.
A doua perioadă e mai scurtă, durează 14 ani, din 1960 până în 1974. 1960 e un an important pentru Cipru, pentru că atunci și-a dobândit independența, a fost acceptată în ONU cu drepturi depline, iar după aceea a devenit membru al UE și al zonei Euro. În această perioadă, Francmasoneria din insulă se răspândea cu ajutorul ambelor Mari Loji și pe întreg teritoriul au apărut noi loji. E important să menționăm aici faptul că francmasonii greco-ciprioți reprezentau în cele mai multe cazuri majoritatea membrilor fondatori ai noilor loji engleze, aflate sub jurisdicția UGLE, creând un amestec sănătos, în spiritul iubirii frățești, între toți cetățenii insulei. Trebuie precizat că majoritatea încă sunt membri activi și în ziua de azi. Deci, per total, despre această perioadă, în ciuda anumitor probleme evidente și binecunoscute cu privire la acceptabilitatea Francmasoneriei într-o țară mică precum Ciprul, cu societățile ei mici, locale, pot spune că în această perioadă Francmasoneria a fost înfloritoare. Pe scurt, a doua perioadă e marcată de extinderea și cooperarea excelentă a celor două Mari Loji.
Ajungem astfel la a treia perioadă, care se întinde din 1974 până azi. În această perioadă, pe insulă au avut loc evenimente care încă afectează viața Francmasoneriei de aici. În primul rând, vorbim despre invazia turcă din 1974 și ocuparea părții nordice a insulei. A avut un impact negativ direct asupra vieții masonice din Cipru. Mulți Frați ai noștri au fost izgoniți din casele lor, făcând parte din populația silită să se mute în partea sudică. În același timp, lojile care operau în partea nordică a insulei și-au suspendat temporar activitatea.
Al doilea eveniment din această perioadă care a marcat Francmasoneria din Cipru a fost înființarea, în 1980, a Marii Loji Districtuale a Angliei, aflată sub jurisdicție UGLE. Marea Lojă Districtuală a Angliei controlează loji în toată partea sudică a insulei, iar membrii ei sunt cu precădere britanici care locuiesc în Cipru, dar și Frați greci și turci care locuiesc în partea de nord sau de sud. Aici merită precizat că Loja Districtuală nu permite lucrări oficiale în zona de nord, ocupată, a Ciprului. Cel mai important eveniment din a treia perioadă a avut loc în 2005, când majoritatea membrilor din lojile de limbă de greacă din Cipru, lucrând sub auspiciile Marii Loji a Greciei, au hotărât să-și lase deoparte sentimentele față de Grecia, din motive evidente, și au cerut Marii lor Loji-mamă să-i ajute să înființeze o Mare Lojă în insulă. Lucrul acesta s-a întâmplat într-un târziu în 2006, când trei Mari Loji – Marea Lojă a Austriei, Marea Lojă a Pennsylvaniei și Marea Lojă a Greciei – și-au trimis Marii Maeștri aici, iar prin ei a fost consacrată Marea Lojă a Ciprului. Asta se întâmpla în 2006. Acum, Ciprul e reprezentat de propia Mare Lojă suverană, Marea Lojă a Ciprului AF&AM. Marea noastră Lojă se află în relații frățești și e recunoscută astăzi ca Mare Lojă de mai bine de 150 de Mari Loji din toată lumea.
Aș vrea acum să mărturisesc că sunt un puternic susținător și adept al ideii că fiecare țară trebuie să aibă o singură Mare Lojă suverană, mai ales dacă e vorba despre un stat mic. Subliniez acest lucru în cazul statelor mici – deși suntem conștienți că e posibil să nu se aplice în cazul Marii Britanii, Statelor Unite, Braziliei – că, în general, familia masonică internațională are datoria să descurajeze crearea mai multor Mari Loji suverane. Știm de mulți ani că fiecare divizare creează probleme care necesită ani de-a rândul să fie rezolvate. Cu toate că Marea Lojă a Ciprului este organismul masonic suveran recunoscut al Ciprului, nu avem control masonic asupra părții de nord a insulei din pricina situației politice actuale.
Marea Lojă Districtuală a Ciprului și UGLE au încercat să rezolve problema acceptând membri din partea nordică, dar impunând condiția ca toată lumea să lucreze masonic în partea sudică.
În același timp, Marea Lojă a Turciei a creat și pus în funcțiune trei loji aflate sub jurisdicția ei în partea nordică a Ciprului, având ca membri turci de origine cipriotă. Cum Marea Lojă a Turciei și Marea Lojă a Ciprului nu se recunosc reciproc, nu sunt permise vizitele la Frații din partea de nord a insulei și, în același timp, cu toate că UGLE și Turcia se recunosc reciproc, din nou, vizitele între cele două loji sunt interzise, mai cu seamă din partea lojilor care operează în partea nordică a insulei.
Dragul meu Frate Claudiu, cred că am povestit pe larg câteva lucruri despre această situație neplăcută, dar în opinia mea problema de aici e ceva mai complicată dar, în același timp, e cumva mai simplă și limpede. În clipa de față cred că trebuie să-ți mărturisesc din nou visul meu cu privire la viitorul Masoneriei în Cipru. Noi, Francmasonii ciprioți, indiferent de etnie, putem trăi și lucra împreună în iubire frățească, respectând valorile și principiile masonice sub aceeași umbrelă: Marea Lojă a Ciprului. Unde există voință există și putință. Sunt convins că într-o zi o să găsim o cale de a mulțumi toate părțile implicate. Acesta e visul meu: o Mare Lojă pentru tot Ciprul. Îmi cer scuze pentru prezentarea amplă și îți stau la dispoziție pentru alte întrebări.
Acum am aflat despre situația reală a Masoneriei în Cipru! Îți mulțumesc, Andreas!. Care sunt relațiile Francmasoneriei din Cipru cu autoritatea statului?
Nu ne confruntăm cu nici fel de probleme din partea autorităților. Din contră, în urma diverselor evenimente sociale și activități de strângeri de fonduri din ultimii ani am sentimentul puternic că suntem mai bine acceptați decât în trecut și suntem considerați o celulă vie a comunităților locale și a societății. De exemplu, pentru prima oară, eforturile noastre caritabile au fost menționate de Excelența Sa, Președintele Ciprului, care și-a exprimat recunoștința față de cea mai recentă donație a noastră către Ministerul Sănătății. A făcut acest lucru în scris și, sincer să fiu, am fost extrem de fericit când i-am primit scrisoarea. Aici e vorba despre societate. Suntem deschiși și cred că astăzi nu ne confruntăm cu probleme.
Care e relația dintre Francmasoneria din Cipru și Biserică?
Aici încercăm să păstrăm echilibrul. Cu toate că în trecut ne-am confruntat cu atitudini negative, astăzi aș putea spune că nu avem probleme grave. Bineînțeles, acesta e rezultatul, din nou, al eforturilor continue de a fi prezenți în societate prin evenimente caritabile și prin a face pe toată lumea să înțeleagă cine suntem și care ne sunt principiile. În afară de asta, majoritatea membrilor sunt persoane foarte credincioase și cred că preoții înțeleg că nu suntem o religie și că suntem cu toții – sau cel puțin majoritatea – credincioși. Așa că astăzi nu există conflicte serioase între Biserică și noi. În trecut au existat, dar acum nu.
Sunt convins că în experiența ta masonică internațională ai observat diferențe între Francmasoneria Estică și cea Vestică, între America de Sud și cea de Nord. Care dintre ele ți se pare cea mai apropiată de cum ar trebui să fie Francmasoneria?
E adevărat că după ce am devenit Mare Maestru și am avut ocazia să călătoresc mult și să particip la întâlniri masonice aproape peste tot în lume, mai puțin în Orientul Îndepărtat, ce am observat e că pe fiecare continent, în fiecare zonă geografică, diferența constă mai ales în prestația Marii Loji. Abordarea diferită este, cred eu, în majoritatea cazurilor, rezultatul influenței istoriei locale din respectiva zonă geografică. În unele zone se observă mai multe ritualuri, un mediu mai pronunțat filosofic, Mari Loji orientate mai mult spre acte filantropice etc. Dar nu există vreo diferență substanțială între principiile și valorile masonice pe care le respectă Fraternitatea Internațională, pentru că ele ne reprezintă. Știm ce este Francmasoneria și mai știm și ce nu e Francmasoneria. Suntem o Fraternitate, acceptăm în rândurile noastre bărbați vrednici care să se perfecționeze – să se perfecționeze pentru sine, dar și pentru binele societății. Fără îndoială acesta e scopul fundamental al tuturor Marilor Loji din lume. Procedurile și instrumentele – da, ele diferă de la un loc la altul.
Să ne gândim, de pildă, la Statele Unite ale Americii, unde există zone concentrate în principal pe filantropie. Să ne gândim la Europa, pe de altă parte, care rămâne mai orientată spre partea filosofică. Așadar, știind toate acestea, cred că justa măsură e undeva la mijloc. Avem nevoie de activități filantropice, pentru că filantropia face parte din îndatoririle noastre de Francmasoni, dar în același timp avem nevoie de ritualurile corespunzătoare și în mod special de abordarea filosofică a Francmasoneriei. La urma urmei, să nu uităm două lucruri: Ordinul Masonic și Landmark-urile. Fără acestea două devenim un club oarecare, care într-un târziu se va dizolva. Prin urmare, aceasta e justa măsură: nu doar filantropie, nu doar ritualuri, ci din nou să ne întoarcem la rădăcini și să nu încercăm să actualizăm Landmark-urile, ci procedurile, astfel încât să ne aliniem la situațiile din prezent.
Andreas, crezi că lumea de azi are nevoie de Francmasonerie ca în trecut? S-a erodat cumva Francmasoneria? A devenit Francmasoneria din toată lumea mai degrabă o organizație filantropică?
Cred că da, cu siguranță da, avem urcușuri și coborâșuri, dar omenirea are nevoie de Masonerie, de membrii noștri. Frate Claudiu, astăzi avem o continuă progresie geometrică, o revoluție tehnologică. Azi avem acces rapid la informație nelimitată, la internet, unde oamenii sunt interconectați la nivel global mult mai simplu decât în trecut. Intrăm acum în epoca inteligenței artificiale, care nu știm cum ne va afecta viața de zi cu zi. Însă nimeni și nimic nu poate înlocui oamenii și nu poate înlocui 100% creierul omenesc, emoțiile și logica umană, care e unică prin variabilele ei vaste și neexploatate. Lumea are cu siguranță nevoie de logica umană, care a adoptat principiile și valorile Fraternității noastre. Noi, în calitate de Francmasoni, putem contribui la evoluție dar, în același timp, cu ajutorul logicii, putem controla tranziția lină a omenirii, așa cum am ajutat în cadrul tuturor proceselor evolutive din istoria omenirii. Acum avem o altă evoluție, evoluția tehnologică. Cât privește filantropia – da, sunt de acord, în anumite zone Francmasoneria a devenit o organizație caritabilă, dar nu de asta are nevoie lumea din partea Francmasoneriei. Filantropia face parte din viața, din datoria fiecărui Francmason, dar nu e singurul lui țel. Sigur, e nevoie de Francmasonerie care să sprijine noua epocă tehnologică. Asta e părerea mea.
Care e cea mai dificilă problemă cu care se confruntă azi Francmasoneria?
Cred că problema cea mai dificilă cu care ne confruntăm azi nu provine din exterior sau de la provocările ridicate de evoluția tehnologică – problema de azi e să ne găsim calea spre viitor și să credem în existența noastră și în obiectivul nostru ca Francmasoni. Prin urmare, amenințarea majoră provine din interior.
Francmasoneria e o fraternitate globală. Asta în primul rând. Cine sunt membrii ei? Pentru instituțiile noastre, membrii sunt bărbați vrednici – asta în al doilea rând. Și care e obiectivul lor? Să încerce, prin Francmasonerie, să se perfecționeze, pentru sine și pentru societate – asta în al treilea rând. Dacă pornim de la acești trei stâlpi, ca să zic așa, Francmasoneria va supraviețui și va continua pe o cale sănătoasă. Trebuie să credem în Fraternitate, avem nevoie de bărbați vrednici. Trebuie să sacrificăm cantitatea în favoarea calității. Dacă ținem mereu cont de aceste lucruri, avem un viitor. Asta e problema principală cu care ne confruntăm – e din noi, nu din exterior.
După cum știi, Marile Loji de limbă engleză pierd membri. E și în Cipru aceeași situație? Ce politici instituiți ca să vă păstrați membrii?
Așa este. Acum câțiva ani s-a produs și la noi acest fenomen extrem de alarmant. Însă astăzi l-am depășit. Aici, în Cipru, am realizat o analiză profundă, am cercetat fiecare lojă în parte cu privire la membrii inactivi. Apoi am analizat cifrele după vârstă, vechime în Francmasonerie etc. După aceea am hotărât să aplicăm niște politici ca să nu mai pierdem membri pe viitor. În primul rând, o examinare foarte riguroasă a tuturor candidaților. Repet, motto-ul nostru e calitatea, nu cantitatea. Apoi am încercat să punem accent pe vârsta aplicanților, încercând astfel să reducem vârsta medie a membrilor noștri. Sigur, chestiunile nu sunt în alb și negru, nu-i refuzăm neîntemeiat pe bărbații eligibili, mai vârstnici, care vor să ni se alăture, dar ne concentrăm pe cei cu vârste între 30 și 40 de ani.
Insistăm pe îmbunătățirea desfășurării ritualurilor, încurăjăm mereu socializarea familiilor membrilor noștri – ca să creăm o legătură între familii în afara lojii. Încercăm să convingem pe toată lumea să ia parte la evenimentele noastre caritabile. În sfârșit, încercăm intens să îmbunătățim comunicarea dintre Lojile noastre și Marele Maestru și Marele Consiliu.
Acum dorim să creăm o uniformă pentru toți membrii noștri – mă refer la Regalia, ținută vestimentară, mănuși, cravate, insigne etc.
Cum a depășit Francmasoneria din Cipru pandemia? Ce învățături putem trage din perioada de pandemie?
Ca peste tot în lume, și noi am fost afectați de pandemie. Încă de la început ne-am concentrat să protejăm sănătatea membrilor noștri, creând politici cu privire la accesul în Templu, la ritualuri etc. Am încurajat întâlnirile virtuale, dar fără ritualuri și fără chestiuni oficiale. Pot spune că membrii noștri au fost foarte dornici să participe la astfel de întâlniri. În același timp, cum toate discuțiile au fost informale, toate lojile au avut astfel ocazia să depășească barierele naționale sau impuse de Marile Loji cu privire la comunicarea cu Mari Loji străine sau cu Frați din alte jurisdicții. Cred că pandemia a pregătit drumul către implementarea întâlnirilor virtuale la nivel global – însă fără ritualuri – și, în același timp, ne-a arătat că Marea Lojă și lojile pot participa la întâlniri virtuale care se dovedesc mai eficiente, mai convenabile și mai productive.
Cum vezi viitorul Francmasoneriei, Andreas?
Cred că totul depinde de noi, de membrii Francmasoneriei. Am încredere că omenirea are nevoie de Fraternitatea noastră, de valorile și principiile noastre. Dacă sunt amestecate cu logica și cunoașterea masonică, așa cum am zis mai devreme. Putem oferi lumii multe lucruri, dar trebuie să protejăm ordinul masonic, Landmark-urile. Iar dacă respectăm principiile și valorile masonice sunt convins că noi, Francmasonii, și Francmasoneria o să susținem mai departe omenirea în veacurile ce urmează. Asta cred despre viitorul Francmasoneriei. Suntem aici, și vom rămâne aici încă mii de ani de-acum înainte.
Cu siguranță. La final, spune-ne, te rog, câte ceva despre CV-ul tău, atât masonic, cât și profan.
Sunt inginer, dar nu am profesat niciodată. Am fost bancher timp de aproape 37 de ani și am ocupat diferite funcții de conducere. Am demisionat, iar acum am o firmă de consultanță.
Am fost inițiat în Francmasonerie acum 35 de ani și am văzut lumina în Loja Kyniras, pe atunci nr. 64, din Orientul Paphos, Cipru, aflată sub jurisdicția Marii Loji a Greciei. Am fost foarte bucuros să fiu primul Maestru Venerabil am lojii mele mamă sub jurisdicția nou-formatei Mari Loji a Ciprului, în 2006. Am fost ales de două ori membru al Marelui Consiliu al Lojii Ciprului, iar în 2015 am fost ales Mare Maestru al Marii Loji a Ciprului. Din 2009 am participat la aproape toate Conferințele Mondiale Masonice din toată lumea și am fost norocos să am ocazia să discut despre chestiuni masonice cu niște prieteni și Frați foarte buni. Sunt și membru în toate riturile de perfecționare care activează în Cipru, din care, după cum am spus mai înainte, m-am retras din toate funcțiile de Mare Ofițer imediat după ce am fost ales Mare Maestru al Marii Loji a Ciprului. Pentru că Marele Maestru trebuie să poarte o singură pălărie – cea de Mare Maestru al Ciprului Cam atâta despre mine.
Dragul meu Frate Claudiu, aș vrea să-ți mulțumesc din nou că mi-ai dat ocazia să prezint Marea Lojă a Ciprului abonaților Forumului Masonic.
Din când în când mă uit la fotografiile din călătoriile mele și o văd pe cea în care ne-am întâlnit prima dată în București, cu ani în urmă. O seară minunată.
Andreas, îți mulțumesc că ai acceptat invitația și că ai fost alături de noi, și pentru amabilitatea de a vorbi despre Francmasoneria din Cipru. E o onoare pentru mine. Îți mulțumesc foarte mult.
