Reproduc acest text însoțit de fotografii din Forum Masonic nr. 41, acea deplasare în Scoția fiindu-mi foarte dragă sufletului meu.
Am avut plăcerea şi privilegiul să fiu prezent la Conventul Marii Loji a Scoţiei din 10 iunie 2010. Sunt primul mason român care are această onoare după Reaprinderea Luminilor. Fratele şi prietenul meu, Trevor Stewart (Prestonian Lecturer al UGLE şi MVT al Lojii Quatuor Coronati din Londra), m-a prezentat Marelui Maestru al Marii Loji a Scoţiei, PR Fr. Charles Iain Robert Wolrige Gordon of Esslemont. Sediul Marii Loji a Scoţiei îmi era familiar încă din 2007, fiind locul de desfăşurare a Conferinţei Internaţionale de Istorie a Masoneriei.
Imediat după terminarea Conventului, am luat parte la ceremonialul instalării lui Trevor ca MV, care a avut loc la sediul Mary’s Chapel nr. 1, ce datează de la 1599. La instalare au participat Mari Maeştri Provinciali şi alţi înalţi ofiţeri ai Masoneriei scoţiene, în frunte cu Sir Archibald D. Orr Ewing, fostul Mare Maestru al Marii Loji a Scoţiei.
Ziua următoare am vizitat sediul Royal Order of Scotland, care funcţionează într-o clădire minunată, Capela Sf. Ioan – cel mai vechi templu masonic din lume. (CLAUDIU IONESCU)
Capela Sf. Ioan – Note de istorie
Capela Sf. Ioan este considerată cea mai veche Lojă Masonică din lume, fiind construită special pentru acest scop în anul 1735.
Camerele Lojei sunt situate pe strada Sf. Ioan în oraşul Edinburgh. Pe strada care se desparte din Canongate (parte din Royal Mile) au locuit, în secolele 18 şi 19, persoane distinse, nobili, judecători şi gentilomi eminenţi. Strada este numită după Crucea Sf. Ioan, unde regele Carol I, la intrarea ceremonială în Edinburgh în 1633, l-a făcut cavaler pe primar.
Canongate fusese un Burg Regal şi şi-a menţinut drepturile ca Burg până în miezul secolului 19, când a fost inclus în oraşul Edinburgh. Fiind principalul drum de la Palatul Holyroodhouse prin oraşul antic până la Castel, Canongate şi High Street, pavajul acestuia a fost martorul tuturor evenimentelor importante din punct de vedere istoric în ultimii 600-700 de ani.
Nu există nici un dubiu că mulţi masoni de marcă au fost angajaţi pentru clădirea abaţiei Holyrood, fondată de regele David I în 1128. Când prin decret regal au fost aduşi meşteri pricepuţi de pretutindeni pentru a ajuta la lucrări, aceştia au pus la dispoziţia Burgului cele mai valoroase învăţături ale Craftului.
Câtă vreme există oarecari dovezi că masonii din Canongate aveau privilegii ca breaslă încă din secolul 12, nu se poate ca doar de la 1677 să fie identificaţi ca făcând parte din ceea ce s-ar numi masa masonilor scoţieni. În acel an au primit un aviz de la Loja Kilwinning din Ayrshire, care la acea dată avea funcţia de lojă care putea emite dispense de înfiinţare pentru alte loji.
Clădirea Lojei, cunoscută în întreaga lume ca fiind Capela Sf. Ioan, a fost consacrată pe 18 decembrie 1736, în prezenţa Prea Respectabilului Mare Maestru Mason, Fratele William St. Clair din Roslin, care a fost iniţiat în loja Canongate Kilwinning, No. 2.
Templul masonic
Templul Masonic, locul în care fraţii s-au întâlnit în pace şi armonie de-a lungul a sute de ani, este în linii mari acelaşi ca în primele sale zile. Cine caută dovada acestei afirmaţii trebuie numai să compare gravura prezentată cel mai des, aceea a „Numirii lui Robert Burns ca Poet Laureat în Loja Canongate“ de Stewart Watson, cu decorul aflat la Orientul Lojei în zilele noastre.
Scaunul maestrului venerabil, care domină Orientul Templului, datează de la începutul secolului 18. Magnificul baldachin de pânză care este o parte atât de marcantă a lucrării lui Watson, stâlpii aflaţi de fiecare parte a scaunului şi ciocănelele antice sunt toate obiecte care imediat atrag atenţia şi trezesc admiraţia vizitatorilor templului.
Întorcându-ne privirea spre vestul camerei lojei, putem vedea o pictură murală de mare frumuseţe şi de un simbolism profund, dăruită Lojei de către Ordinul Regal al Scoţiei în amintirea fratelui Dr. Alexander F. Buchan, Mare Secretar al Ordinului Regal al Scoţiei pentru multă vreme şi venerabil din trecut al lojei Canongate Kilwinning, No.2.
Pe peretele dinspre nord este expus un portret la scară reală al lui William St. Clair din Roslin, primul Mare Maestru Mason al Scoţiei, îmbrăcat ca Francmason, ţinând o cartă în mână.
De o parte şi de cealaltă sunt portretele lui Baillie Jack şi al soţiei sale, care au oferit terenul pe care Capela a fost construită în 1735.
Pe peretele opus celui pe care se află portretul lui William St. Clair din Roslin este o excepţională orgă, care de asemenea atrage atenţia. Orga este creaţia lui Snetzlear din Londra, marele constructor de orgi al epocii, care a avut onoarea de a face una la ordinul lui Georg Friedrich Haendel.
Pe măsură ce vizitatorii Templului contemplă această minunată pagină de istorie, ei nu pot decât să fie impresionaţi de ceea ce la prima vedere par a fi simple nişe în pereţii dinspre nord şi dinspre sud, unde sunt statuile a patru dintre cei mai extraordinari oameni de litere, şi anume Robert Burns, Sir Walter Scott, Lord Byron şi William Shakespeare. La o examinare mai atentă îţi dai seama că sunt, de fapt, fresce, executate cu măiestrie de un meşteşugar în jurul anului 1883.
Trebuie să fie făcută o menţiune specială despre membrii Lojei Canongate Kilwinning, No. 2 care, de-a lungul celor aproape 300 de ani, au conservat Capela Sf. Ioan pentru posteritate. Astfel că nici o cheltuială nu este necesară în Templu.
Desigur, toţi cei care au vizitat Templul au simţit liniştea şi seninătatea acestui loc foarte special. Ambianţa tăcută a unui loc de mare vechime lasă o impresie durabilă asupra tuturor, atât masoni, cât şi profani, care trec prin porţile sale sfinţite.
Aici este cel mai vechi Templu masonic din lume.
(Text preluat din The Royal Order of Scotland Headquarter’s Appeal Project; Photo credits: Claudiu Ionescu)
