CLAUDIU IONESCU
de vorbă cu
ARAS KAZAZ
Mare Maestru din Trecut, Marea Lojă din Azerbaidjan
Mare Cancelar, Supremul Consiliu al Ritului Scoțian Antic și Acceptat
Aș dori să prezint publicului nostru viața masonică din Azerbaidjan, când a fost creată Marea Lojă Națională a Azerbaidjanului, câți membri are, câte loji există, de ce recunoaștere internațională ne bucurăm, care sunt riturile de perfecționare din Azerbaidjan etc.
Dragă Frate Claudiu,
În primul rând, dă‑mi voie să vă mulțumesc ție și „Forumului Masonic” că mi‑ați acordat din nou privilegiul de a stabili un contact cu cititorii și frații noștri din toată lumea. Sunt foarte bucuros că mă aflu aici și vă aduc dragostea frățească și urările de bine ale Fraților mei azeri din Baku și din tot restul lumii.
Așa cum poate vă amintiți, am avut ocazia să discutăm despre istoria Marii Loji Naționale a Azerbaidjanului (NGLAZ) și în alte interviuri. Astăzi, însă, ca urmare a mediului în care se desfășoară discuția noastră, mi‑ar plăcea să vă ofer vouă și spectatorilor noștri o versiune condensată a poveștii întemeierii noastre.
Ideea principală care a stat la baza NGLAZ este următoarea: iubire frățească pentru a sluji omenirea indiferent de rasă, religie sau ideologie politică. Pe glob există puține regiuni care să reprezinte universalitatea Francmasoneriei prin structura ei geopolitică, prin istoria ei și prin trecutul intercultural mai bine decât Azerbaidjanul.
Întemeierea Marii noastre Loji a avut loc în anii 2000. Ideea își are originea în Statele Unite și este rodul câtorva frați dedicați care proveneau din diferite medii. Etapa inițială de pregătire a avut în perioada 2001‑2008 prin efortul combinat al fraților de la Washington DC, din Rusia, Turcia și alte țări care ne‑au ajutat – cu alte cuvinte, un grup de frați care și‑au împletit mâinile și sufletele într‑un lanț de iubire frățească imposibil de frânt. Voința de care au dat dovadă ca să aducă în sfârșit lumina masoneriei în inima unei națiuni, cu ajutorul Marii Loji de la Washington DC, al Marii Loji a Rusiei și a câtorva altor Mari Loji, a însemnat că la Baku, în 9 decembrie 2008, a fost întemeiată Marea Lojă Națională a Azerbaidjanului. Nu am avut doar privilegiul să fac parte din procesul întemeierii ei încă de la primul moment când a fost gândită, ci am avut și onoarea de a fi ales drept al doilea Mare Maestru al NGLAZ de către frații noștri.
Marea nostră Lojă e alcătuită în momentul de față din patru loji active în Azerbaidjan care lucrează în limbile locale, dar și în engleză, pentru mai bine de 200 de Frați. Numărul membrilor noștri crește, pentru că avem un număr mare de candidați pe listele de așteptare ale lojilor noastre respectate, asta în ciuda pandemiei, iar acest lucru reprezintă o mare speranță pentru viitorul Marii noastre Loji.
Cât privește relațiile și recunoașterea internațională, datorită eforturilor pe care le‑au făcut membrii Marii Loji și a puterii unificatoare a Francmasoneriei am ajuns în punctul în care NGLAZ e recunoscută de aproape toate Marile Loji din Europa, dar și din Canada, America, America Latină.
În sfârșit, în 2017 am întemeiat Supremul Consiliu de Rit Scoțian în Azerbaidjan. Ceremonia de consacrare a avut loc în 8 iulie 2017.
Care sunt relațiile Marii Loji cu autoritatea statului?
Marea noastră Lojă este o entitate cu nimic diferită de echivalentele ei din restul lumii. Prin urmare, asemenea tuturor structurilor masonice din lume, suntem o societate care respectă legea, alcătuită din cetățeni destoinici care doresc să se perfecționeze la nivel individual ca să poată crea un impact asupra lumii în care trăim. Altfel spus, credem că dacă facem bine în societate facem lumea un loc mai bun, bazat pe valori ca moralitatea, adevărul și iubirea frățească, astfel cultivând un scop mai nobil pentru viața omului. Azerbaidjanul are o atmosferă politică delicată, dar care în același timp te inspiră, ceea ce le permite fraților să simtă personal valorile noastre fundamentale într‑o țară unde oameni diferiți conviețuiesc armonios.
Care sunt relațiile Marii Loji cu liderii religioși?
Imaginați‑vă o țară aflată în Caucaz dar care este, de fapt, o țară est‑europeană vorbitoare de turcă azeră alcătuită din grupuri etnice numeroase și unice care conviețuiesc pașnic, spre deosebire de ce se întâmplă în alte țări în ziua de azi.
NGLAZ e formată din acești frați proveniți din religii diferite, la fel ca țara noastră, Azerbaidjan. Acest aspect al comunității locale face ca fraternitatea noastră să fie un mediu al libertății de gândire și religioase. Dintr‑un alt punct de vedere, ținând cont de faptul că Francmasoneria s‑a format inspirându‑se din alegoriile diferitelor mitologii religioase, esența Francmasoneriei este să creeze lecțiile morale ale gradelor noastre pentru a‑l învăța pe om să fie destoinic, cinstit, de încredere, muncitor și să se perfecționeze.
Priviți astfel, frații și comunitatea locală din Azerbaidjan, cu diversitatea lor culturală și etnică, nu pot reprezenta decât o bază puternică pentru masoneria noastră din perspectiva potențialului de creștere. În această privință, Marea noastră Lojă și membrii ei afiliați se află în relații bune cu toate religiile care există în țara noastră.
Mulți lideri masoni au spus că Francmasoneria Estică e diferită față de cea Vestică. Spune‑ne părerea ta, te rog.
Francmasoneria este universală. Granițele și diferențele nu ne separă, din contră, fac ca breasla noastră să fie mai frumoasă în esența ei. Totul începe în inima masonului. Un singur pas pe care‑l facem când trecem printr‑o ușă schimbă totul pentru noi. Acest unic pas și inițierea reprezintă fundamentul călătoriei noastre ezoterice. În acest context, da, lumea Francmasoneriei se poate schimba de la o cultură la alta, pentru că în diferite părți ale lumii cu toții avem simțiri diferite – nu din pricina riturilor sau ritualurilor care se desfășoară acolo, ci datorită dedicării și diversității generale a fraților noștri, care ne alcătuiesc comunitatea.
De pildă, Francmasoneria anglo‑saxonă s‑a aplecat mai mult asupra activităților caritabile și altor aspecte benefice ale Breslei. Noi o vedem sub forma contribuțiilor fizice care ajută societatea să evolueze din punct de vedere al infrastructurii, al bunăstării generale și al ideii de a da înapoi lumii, pentru a o face mai bună. Pe de altă parte, Francmasoneria europeană se cufundă mai mult în aspectele filosofice ale Breslei. Putem spune că pentru a face lumea o lume mai bună în care să înflorim trebuie, mai întâi, să călătorim în sufletul nostru, în adâncurile labirinturilor noastre, ca să ajungem la lumină. Întrebările filosofice sunt cheia către noi dimensiuni. Alcătuiesc harta pe care orice om destoinic o poate folosi pentru a se perfecționa ca frate. Reprezintă misiunea de a face lumea un loc ideal, conform credințelor noastre. Dând acest răspuns, trebuie să remarc faptul că Azerbaidjan e o țară cu o istorie filosofică foarte profundă. Mai ales frații noștrii mai tineri au primul contact cu filosofia și gândirea rațională la o vârstă foarte fragedă în sistemul de învățământ, iar acest lucru ne face agili și versați în arta filosofiei prin comparație cu alte Mari Loji, chiar dacă noi putem fi încă priviți drept o Mare Lojă foarte tânără.
Crezi că lumea are nevoie de Francmasonerie astăzi la fel de mult ca în trecut?
Da. Francmasonii nu sunt doar lideri de opinie, ci și activiști care au influențat progresul lumii de‑a lungul istoriei, care au păstrat echilibrul și armonia protejând drepturile oamenilor și luptând împotriva tuturor obstacolelor din calea evoluției omenirii. Astăzi lumea are nevoie de noi mai mult ca niciodată. Lumea de azi are nevoie ca noi să fim mai activi ca niciodată. Poate că din anumite puncte de vedere Francmasoneria e o cale personală, însă impactul pe care îl creăm este catalizatorul societății din care facem parte. Fiecare mason este un cetățean destoinic al țării sale, dar în același timp este un membru respectat al societății, prin urmare fiecare dintre noi are răspunderea să lupte pentru valori împotriva nedreptății, discriminării și credinței dogmatice, orbești.
Care e cea mai dificilă problemă cu care se confruntă astăzi Francmasoneria?
Cred cu tărie că astăzi provocarea noastră cea mai mare este să ne adaptăm și să evoluăm conform nevoilor generațiilor, pentru că ei sunt viitorul nucleului nostru. Poate că Francmasoneria, în ființa ei, nu îmbrățișează schimbările prea ușor, însă această generație provine dintr‑un mediu mult mai conștient și deschis la minte, a fost formată în inima tehnologiei și devine parte din comunitate. Sunt persoane care învață cu repeziciune și au acces la cunoștințe și informații care le depășesc cu mult pe ale noastre din urmă cu 50 de ani. Din acest punct de vedere trebuie să avem răbdare cu noua generație și să încercăm să‑i călăuzim cum se cuvine, ca să învețe calea Breslei și să‑și pună capacitățile în slujba lumii întregi. E o provocare, dar o provocare bună. Fraternitatea noastră a izbutit să reziste generații întregi și sunt sigur că vom depăși și provocările din această epocă.
Se confruntă Marea voastră Lojă cu o problemă anume?
Cred că una dintre problemelor majore din ziua de astăzi pentru toate Marile Loji este faptul că nu ne mai putem aduna pentru ceremonii precum inițierea, trecerea și avansarea în grad – cu alte cuvinte, nu ne mai bucurăm de ritualurile ezoterice pe care fraternitatea noastră și‑a întemeiat învățăturile. Lojile, mai ales, nu pot primi noi membri și nu pot crește fără adunări oficiale. Este cu atât mai important să păstrăm interesul și ambiția fraților noștri mai tineri. Din acest motiv, organizăm întâlniri online recurente, unde discutăm chestiuni filosofice care să mențină viu interesul fraților mai tineri față de fundamentele Breslei.
Cum depășește Francmasoneria din Azerbaidjan pandemia? Ce ne învață perioada de pandemie?
Pentru Azerbaidjan, această perioadă a însemnat că legăturile dintre frații noștri au devenit mai puternice și mai intime. Marea noastră Lojă, cu întregul sprijin al conducătorilor săi, dar și al tuturor venerabililor frați ai lojilor și al respectabililor ofițeri responsabili de lojă, a organizat întâlniri online săptămânale, unde am discutat chestiuni masonice și filosofice. Întâlnirile noastre nu doar că au suscitat interesul fraților locali, ci și al altora membri ai Marilor Loji din restul lumii. Pentru noi, în Azerbaidjan, perioada de pandemie a însemnat reflecție asupra noastră și meditație. Frații noștri au organizat acțiuni caritabile pentru familiile nevoiașe și s‑au comportat într‑un mod demn de Francmasonerie. Sincer, sunt mândru să spun că am petrecut această perioadă de incertitudine respectând cât de bine am putut valorile masonice.
Cum vezi viitorul Francmasoneriei?
Viitorul Francmasoneriei este legat în mod direct de felul cum interacționează cu societatea. Trebuie să ținem cont de faptul că fraternitatea noastră devine tot mai tânără pe an ce trece. Baza de membri crește datorită unui aflux de frați tineri, mai deschiși spre gândirea critică și care învață mai repede. Din acest motiv, și abordarea noastră cu privire la împărtășirea valorilor ar trebui să evolueze și să atingă potențialul complet al tinerei generații. Astăzi, Francmasoneria deține o poziție importantă în lume. Nu suntem doar gânditori, ci suntem și lideri de opinie, iar prin ceea facem suntem sursă de inspirație pentru lumea în care trăim. Suntem răspunzători pentru prezent, dar și pentru viitor. Astăzi, Marea noastră Lojă lucrează armonios cu o foarte tânără generație de frați care nu doar se perfecționează prin simbolurile și învățăturile Francmasoneriei, ci și demonstrează altor Mari Loji că diversitatea are o influență pozitivă asupra eforturilor noastre nobile de a crea o lume mai bună nu doar pentru masoni, ci pentru întreaga omenire.
Spune‑ne care este CV‑ul tău, atât masonic, cât și profan.
Am fost inițiat și ridicat la Sublimul rang de Maestru Mason în Loja Bilgi nr. 15 de la Ankara, din Turcia, continuând astfel tradiția masonică din familia mea, eu fiind a treia generație, în 1989.
Sunt unul dintre întemeietorii Lojii Nurn (2000) și a Lojii Azerbaidjanului (2001), membru al mai multor loji din Washington D.C. și din România, Turcia și Azerbaidjan. De‑a lungul timpului am slujit lojile în toate posturile posibile.
De când am fondat Marea Lojă Națională a Azerbaidjanului am fost Asistentul Marelui Maestru în domeniul relațiilor externe. Am reprezentat Marea Lojă Națională a Azerbaidjanului în cadrul multor conferințe mondiale.
În viața personală, am fost președinte și membru al CA‑urilor în numeroase companii din diferite ramuri ale industriei – energetică, industria automobilelor, construcții, imobiliare, fonduri internaționale de investiție – din 1984. Dar sunt mândru să spun că Breasla s‑a aflat mereu în centrul vieții mele.
