CORVIN-IOAN MATEI
Maestru Venerabil din Trecut al Lojii Agora Nr.175, București
Am venit în contact cu revista Forum Masonic în urmă cu aproape 11 ani, înainte de a-l cunoaşte propriu-zis pe autorul ei Fratele Claudiu Ionescu. Pentru mine, un profan la acea dată, revista a reprezentat o uşă deschisă către o lume a elitelor, către o lume încărcată atât de istorie, dar mai ales puternic ancorată în prezent, trasându-mi totodată coordonatele lumii masonice în care aveam să păşesc curând.
În scurtă vreme l-am cunoscut pe Fratele Claudiu şi am fost impresionat de felul lui jovial şi energic de a fi, dar atât de serios şi riguros când venea vorba de revistă. La acea dată se confunda pe deplin cu Forumul, era omul-orchestră, realizând totul sau aproape totul de unul singur la un nivel ce te ducea cu gândul la existenţa unei armate de oameni în spatele Revistei.
În anii care au trecut de la primul meu contact cu Forumul şi până în prezent, deşi a rămas fidel ideilor iniţiale de a fi un deschizător de drumuri, Forumul a evoluat, s-a şlefuit asemeni unui profan pătruns în lumea masonică ce urcă treaptă cu treaptă gradele Ordinului nostru.
Astăzi, Forum Masonic are o largă deschidere internaţională, din Consiliul de Onoare al revistei fac parte nume consacrate ale Masoneriei Universale precum Eugen Ovidiu Chirovici, Thomas W. Jackson, Chaim Henry Gehl, Alberto Menasche, Gustavo Raffi, Klaus Horneffer, Trevor Stewart, Richard Burgess, John Boettjer şi Radu Bălănescu, transformându-se dintr-o Revistă cu o arie de răspândire mărginită la ţara noastră într-o revistă a cărei circulaţie se întinde pe mare parte din Lanţul Universal şi în ale cărei pagini regăsim idei, impresii, trăiri, simţiri ale unor Fraţi pe care altfel poate nu am fi avut posibilitatea să-i întâlnim niciodată.
Marele Arhitect a vrut ca eu să primesc Lumina Gradului de Maestru chiar sub spada Fratelui Claudiu, Venerabilul Atelierului nostru de la acea dată, într-o ţinută a cărei încărcătură emoţională o să mi-o reamintesc cu plăcere întreaga viaţă.
Şi tot Marele Arhitect a vrut ca eu să devin la rândul meu Venerabil în acelaşi respectabil Atelier.
În anii care au urmat, participând la diverse întâlniri Frăţeşti în calitate de Venerabil în Scaun sau de Fost Venerabil, am constatat cu plăcere că Forum Masonic era cunoscut şi recunoscut în acelaşi timp peste tot, realizând adevărate punţi de legătură între mine şi Fraţi pe care îi cunoşteam pentru prima dată.
Asta a devenit Forum Masonic în prezent: un deschizător de drumuri pentru Masoneria Română dar şi un loc cu o largă deschidere internaţională în care Fraţi din diverse zone ale globului se găsesc şi se regăsesc.
Dar cred că cel mai impresionant lucru ce caracterizează Revista este faptul că într-o lume marcată de o criza globală, o lume plină de frământări, schimbări şi chiar eşecuri parcă prea dese în ultima vreme, putem spune simplu: Forum Masonic – povestea de succes continuă.
