CLAUDIU IONESCU
de vorbă cu
THOMAS JACKSON (partea a 2-a)
Dezvoltarea Francmasoneriei în America Latină, Africa și Europa de Est a schimbat balanța de putere în cadrul Fraternității noastre globale. Cum a fost afectată Francmasoneria tradițională? Când spun Francmasonerie tradițională mă refer la Francmasoneria Europeană, Francmasoneria Americană – Nord-Americană, desigur.
În primul rând, eu nu consider că expunerea Francmasoneriei latino-americane sau a Francmasoneriei oriunde în lume ar afecta ceea ce numești „balanța de putere”. Ce s-a întâmplat este că Francmasoneria a fost expusă diferențelor care există între stilurile operative și de care în trecut nu eram conștienți. Când am fost prima oară în America Latină, în anul 2000, am fost impresionat de tipul de Francmasonerie pe care l-am văzut practicat acolo. După cum știi, în unele dintre scrierile mele vorbesc despre „stiluri de Francmasonerie” și am încadrat diversele părți ale lumii în stilul operațional în care s-a exprimat Francmasoneria acolo.
De exemplu, în Europa de Vest i-am spus „stilul filosofic” pentru că păstrează multe dintre caracteristicile filosofice ale începutului Francmasoneriei. Când am fost în America Latină am descoperit că acolo există o diferență, am descoperit că ei făceau niște lucruri mai idealiste decât Francmasoneria din Europa de Vest și am venit cu denumirea de „stil sociologic” pentru că era condusă mai mult de realitățile sociologice. Când ajungem la America de Nord descoperim un stil de Francmasonerie dedicat în mare măsură strângerii de fonduri pentru societăți caritabile. Despre stilul Francmasoneriei Nord-Americane am spus că este teribil. Când am început să lucrez la Conferința Mondială am vrut să permit diferitelor Mari Loji ale lumii, diferitelor Francmasonerii ale lumii, să se întâlnească și să vadă că există o diferență în felul lor de operare. Acum, în ce măsură a avut acest lucru un impact asupra Francmasoneriei Tradiționale – nu cred că a avut nici un fel de impact, pentru că obiectivul filosofic al Francmasoneriei este universal. Indiferent unde mergi în lume, vei cunoaște Francmasoneria pur și simplu prin obiectivul ei filosofic: „să ia oamenii buni și să-i facă și mai buni”. Bun, la nivel de proceduri, la nivel de operare, Francmasoneria variază, și e posibil să crezi că există o diferență în balanța de putere pur și simplu pentru că acum vezi mai multă Francmasonerie decât ai văzut în trecut. Dacă te uiți la America Latină, acolo există atât de multe Mari Loji diferite – chiar și în Brazilia există Marele Orient Național, Marile Loji de Stat în fiecare stat, există și Marile Oriente independente. Dacă balanța de putere depinde de voturile exprimate în cadrul Conferinței Mondiale, atunci cu siguranță există o diferență în influența pe care o pot genera aceste zone ale lumii.
Tom, acum vom încerca să mergem în Europa. Spune-mi, te rog: există diferențe între Francmasoneria est-europeană și cea vest-europeană?
Nu cred că există o diferență între Francmasoneria est-europeană și cea vest-europeană – există o diferență în felul cum operează Francmasoneria. Mă întorc din nou la ceea ce am denumit „stiluri” ale Francmasoneriei. Eu plasez Europa de Vest în stilul filosofic. Europa de Est experimentează Francmasoneria în mare măsură pentru prima dată în existența ei. Poate că acum zeci de ani a existat Francmasonerie – și chiar a existat – în multe dintre țările europene, înainte de comunism, nazism și alte forme totalitare de guvernământ care au afectat și chiar distrus Francmasoneria în Europa de Est. Timp de câteva zeci de ani, Francmasoneria pur și simplu nu a existat în Europa de Est. Francmasoneria are voie acum să opereze în aceste țări, dar când eu am ajuns pentru prima dată în Eruopa de Est – iar prima țară pe care am vizitat-o a fost România, în anul 2000 – primul lucru pe care l-am observat în călătoriile prin Europa de Est a fost că popoarele Europei de Est au o altă mentalitate decât în Europa de Vest, ba chiar decât oriunde în lume. Părea să existe o neîncredere inerentă, sau cel puțin dobândită, față de organizații. Iar Francmasoneria a trebuit să-și prezinte mult mai puternic obiectivul în țările est-europene. Diferența pe care o văd între Europa de Est și, de fapt, oricare altă țară din lume este pur și simplu nevoia publicului de a se obișnui cu libertatea de a putea avea o organizație cum este Francmasoneria.
În Europa de Est Francmasoneria se confruntă cu o mare provocare, și se va confrunta încă mult timp, până când publicul din țările est-europene se va obișnui cu acea formă de libertate pe care nu ați cunoscut-o atât de mult timp. Un lucru pe care l-am descoperit, însă, și pe care îl admir enorm la Europa de Est: în primul rând, faptul că sunteți selectivi. Majoritatea francmasonilor pe care i-am întâlnit în Francmasoneria est-europeană sunt intelectuali, persoane dedicate organizației. Poate că acest lucru nu e adevărat în toate cazurile, dar este fără îndoială mai valabil aici decât în Francmasoneria din alte părți ale lumii. De exemplu, în Francmasoneria est-europeană am găsit o mai mare concentrație de oameni cultivați decât în alte părți. Când spun „cultivați” mă refer la faptul că au diplome universitare. Membrii voștri au diplome universitare într-un procentaj mult mai mare decât în alte părți ale lumii.
Mulțumesc.
