L-am cunoscut pe Stuart Robinson în anul 2010, când am depus jurământul – ca mason englez – într-un mic templu aflat în Catedrala din Wells. Eu aveam, pe vremea aceea, doar 13 ani de masonerie, iar Stuart aproape 50 de ani.
Stuart s-a oferit ca, după ținută, să mă ducă cu mașina la Londra, unde îmi plănuisem câteva zile de vacanță. Pe drum ne-am oprit să vizităm Stonehenge.
Mi-a spus că el cunoaște România, fiind în echipa care a cartografiat România și Bulgaria. Stuart a fost ofițer de Intelligence la Royal Air Force.
În 2012 l-am invitat în România la un simpozion masonic și o ținută la Castelul Huniazilor. A făcut un gest absolut impresionant, dăruind insigna sa de 50 de ani de masonerie venerabilului ținutei, rugându-l să o dea mai departe, când va preda ștafeta. Stuart Robinson primise această insignă de la Marele său Maestru Provincial, atunci când l-au sărbătorit pentru o jumătate de secol în slujba masoneriei engleze. De atunci a mai făcut câteva vizite masonice în România, cu Internet Lodge nr. 9659 din cadrul UGLE.
Începându-mi activitatea masonică în Anglia, mă întâlneam de câteva ori pe an cu Stuart. Ne-am împrietenit. Un prieten al meu, un prieten al familiei mele. A fost un om deosebit, generos, poliglot, educat. Un mason adevărat.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
(Claudiu Ionescu)
