OCTAVIAN RADU
Maestru Venerabil, Loja Edmond Nicolau Nr. 257, București
TRADIŢIA
O frumoasă tradiţie a Lojii “Edmond Nicolau” este aceea de a face în fiecare an o excursie masonică în afara ţării, prilej de a împărtăşi cu Fraţii noştri din alte Mari Loje experienţe masonice. Continuând tradiţia, în luna februarie a acestui an, Fraţii Lojei “Edmond Nicolau” împreună cu famiile lor au fost în vizită în Scoţia prin prisma strânselor relaţii cu WM Alan Turton şi la invitaţia Lodge Hope of Kurrachee no. 337 din Rosyth. Astfel a luat naştere o frumoasă poveste a descoperirii francmasoneriei Scoţiene cu specificul şi frumuseţile ei.
Totul a început în oraşul vechi din Edinburgh, sau “Auld Toun” aşa cum îi spun scoţienii, zona cea mai veche a oraşului în care am fost cazaţi. Străbătută de de “Royal Mile” de sus de la Castelul Edinburgh şi până jos la Holyrood Palace, reşedinţa oficială a monarhilor britanici, toată această zonă medieval, care este un labirint de străduţe întortochiate şi alei înguste, este domniata de impunătoarea catedrala St. Giles. De ce Sfântul Egidiu (St. Giles), un sfânt care a trăit mult timp în Provence şi Septimania este patronul spiritual al Edinburgh-ului reprezintă doar una din multele mistere şi legende care leagă Scoţia de sudul Franţei. Şi pentru că tot a venit vorba de legende, la castel se poate vede alături de bijuteriile coroanei scoţiene şi Stone of Scone, Piatra Destinului, sau piatră care a făcut Regi. Folosită de sute de ani la încoronarea monarhilor Scoţiei iar mai apoi a monarhilor Regatului Unit, Stone of Scone face referire directă la piatra folosită drept pernă de Patriarhul Iacob aşa cum este descris în Geneză. Patriarhul Iacob are o viziune în somn iar mai apoi consacra această piatră lui Dumnezeu. Există anumite păreri care spun că Stone of Scone nu doar că face doar referire ci că este chiar piatra Patriarhului Iacob.
Un alt lucru, cel puţin la fel de interesant aflat de la Fraţii noştri scoţieni, după plecarea de la castel şi în urma discuţiilor despre breasla lucrătorilor în piatră, este faptul că la construcţia Casei Albe din Washington în 1793 au fost recrutaţi arhitecţi în piatră şi zidari liberi din Edinburgh (adevărata capitală a francmasoneriei a acelor vremuri) care au fost ajutaţi de sclavi inchiriari de la stăpânii lor din UŞ. Şi astfel totul începe să capete o continuitate: simbolul puterii unei ţări constituite de către francmasoni pe principii masonice a fost contruit de masoni scoţieni.
[…]
